Se spune că WC-ul din oltenesc e format din două bețe. Unul de care te ții când stai cu nădragii în vine sau poalele suflecate și al doilea cu care dai după câini. Aproape jumătate din români își fac, încă, nevoile în fundul curții! ADĂUGIRE

Când tataia s-a apucat, într-o luni dimineața, să sape la latrina cea nouă avea două gânduri în cap: unul – să fie suficient de adâncă și doi – să fie suficient de aproape, dar suficient de departe. Era imediat după război, oamenii reconstruiau. Unii puneau țigle pe acoperiș, alții săpau puțuri. Tataie își făcea veceu... Era la zece ani distanță de momentul când unul dintre fii va cumpăra, vezi delapida, două suluri mari de aluminiu cu care au învelit casa și-apoi au vopsit-o în negru. Vezi Doamne s-ar fi văzut din elicopter și părea suspect, într-o mare de roșu, să dai de o oglindă fermecată. Nu și latrina lui tataia. Latrina moșului, cum se vede în următoarele, a ajuns să fie atât de mică încât nepoților și strănepoților le va veni, uneori, greu să o găsească prin curte.

W și C!

Tataia se născuse mititel, crescuse mititel și rămăsese mititel de statură. Om vioi și tare fudul la vorbă i-a băgat domol în aia a mă-sii pe comuniști, când au venit cu colectivizarea, și-apoi s-a înscris în partid. Negustorul și-a făcut negoțul cu unii, putea acum să și-l facă și cu ceilalți. La oraș avea și mașină, un Ford de-acela de care avea și Regele. L-a dichisit până la moarte într-un garaj cu lacăt mare, gros și bine ferit de curioși. I l-a dat în vreo două filme și lui Sergiu Nicolaescu. Sătenii vorbeau că pe bani frumoși.

Tataia nu se ofusca de vorba lumii. Nici lumea nu se ofusca de vorba lui. Era o perfectă armonie. Vechea latrină era impropriu numită așa. De fapt era o zonă după nuc, de unde începea grădina, țintită grijuliu de oamenii casei. Vara era cald, iarna era răcoare. Mai greu era când ploua sau n