Teatru
Prometeu înlănţuit
După Eschil
Un spectacol în regia lui Kokan Mladenovic
Adaptarea: Codruţa Popov şi Geanina Jinaru-Doboş
Asociem, de aproape două milenii şi jumătate, numele lui Prometeu cu revolta, cu lupta contra ignoranţei în care dintotdeauna Puterea, oricare ar fi fost ea, şi de orice fel – politică, economică, militară sau religioasă – a încercat să-i ţină pe cei mulţi. Masă de manevră, carne de tun. Există mii de expresii care traduc oprimarea. De-a lungul timpului n-a existat doar Prometeu, iar focul a devenit de mult o metaforă pentru concepte ca informaţia, justiţia, dreptul elementar la viaţă, la apartenenţă etnică, la educaţie. Sunt flăcări pentru care mii de oameni, mii de Prometei, cu trupul poate slab, dar cu suflet de titani, au suferit şi şi-au dat viaţa. Au luptat cu un Zeus care are, şi el, tot atâtea feţe. Lumea noastră se află din nou în suferinţă: războiul are alte chipuri, uneori pur şi simplu mai dure ca înainte, alteori doar mai subtile, dar violenţa – pumnul pe care cei puternici îl înfig în faţa celor ce-ndrăznesc să se ridice împotriva lor – este aceeaşi. Şi azi, exact ca şi atunci, un nou Prometeu fură focul noilor zei. Şi azi, exact ca şi atunci, este înlănţuit. Şi azi, ca şi atunci, refuză să renunţe.
Teatrul Naţional Timişoara, 1 octombrie, ora 19
Aeroport
de Ştefan Caraman
Un spectacol de Ion - Ardeal Ieremia
El, un scriitor blazat, cu o istorie de iubiri mai mult sau mai puţin patetice, mai mult sau mai puţin puse sub semnul alienării, captiv de bunăvoie într-o căsnicie în care relaţia de bază este ura civilizată. Ea, tânără, inteligentă, sclipitoare, dar, în egală măsură, nesigură, prinsă într-o relaţie inconfortabilă, victimă a propriilor alegeri. Textul lui Ştefan Caraman surprinde un instantaneu oricând posibil. Doi străini –