Intermedierea de către banca centrală a unor vânzări ordonate de active ale instituţiilor de credit cu deficit de lichiditate către băncile comerciale cu lichidităţi suficiente ar putea reprezenta o soluţie neconvenţională pe care BNR s-o folosească pentru atenuarea şocului creat de o ipotetică înjumătăţire a finanţărilor pe termen scurt de la băncile-mamă din străinătate, potrivit unui scenariu analizat de Florian Neagu, şeful serviciului riscuri macroprudenţiale din Direcţia stabilitate financiară din BNR, şi Irina Mihai, expert în aceeaşi direcţie.
„Această măsură neconvenţională s-a dovedit a fi cea mai eficientă în simulările noastre (n. red: pentru acoperirea deficitelor de lichiditate), însă implementarea ei cere îndeplinirea unor precondiţii precum existenţa unor informaţii detaliate privind portofoliile de credite ale băncilor sau purtarea unor discuţii exploratorii cu băncile cele mai lichide“, scriu cei doi experţi în studiul „Oprirea bruscă a fluxurilor de capital şi consecinţele pentru sectorul bancar şi economia reală“.
Scenariul amintit are în vedere nu numai tăierea dramatică a liniilor de finanţare, ci şi căderea simultană cu 20% a depozitelor atrase de pe piaţa locală, refuzul finanţatorilor externi de a mai rostogoli 50% din creditele companiilor nefinanciare, precum şi nerostogolirea a jumătate din poziţiile de swap valutar ale băncilor care ajung la maturitate în decurs de o lună. O variantă mai blândă a scenariului de criză propus de experţii BNR include aceiaşi factori de şoc, doar că retragerile de depozite ar fi de numai 10%, iar ceilalţi parametri s-ar deteriora cu 25%.
Scenariile au fost concepute pe baza experienţei locale şi internaţionale cu situaţii de deficit de lichiditate pe piaţa bancară. Astfel, potrivit analizei, în perioada 2007 – 2011 băncile din România au înregistrat retrageri nete de depozite cuprins
