Cu aerul unuia deranjat de la treburi mai importante ca să le vorbească profanilor din parlament despre Roşia Montană, Cristian Maior, directorul SRI, le-a citit aleşilor neamului cîteva chestii, în silă, în cunoscutul limbaj de lemn al acestei instituţii şi a plecat bosumflat de acolo, făcîndu-se că nu vede mîna întinsă a colegului său de partid, Georgian Pop.

Din cîte ştiu politeţea n-a omorît pe nimeni, chiar dacă Liviu Maior pare să fi făcut alergie la ea. Atitudinea acestei persoane numite faţă de aleşii din comisia pentru Roşia Montană spune multe despre serviciul pe care el îl conduce cît l-o mai conduce. SRI-ul are afaceri, ascultă pe cine vrei şi pe cine nu vrei şi, şi de mai mulţi ani nu mai prezintă rapoarte de activitate Parlamentului. (Asta se întîmplă de cînd preşedintele României e Traian Băsescu.)

Destui dintre parlamentarii noştri nu par prea de soi, dar din cîte ştiu SRI-ul e subordonat Parlamentului, nu viceversa, iar faptul că acest serviciu secret a fost încurajat să nu mai prezinte rapoarte de activitate Parlamentului nu face decît să le dea coarne sereiştilor, ceea ce mi se pare cît se poate de nesănătos într-o democraţie ca a noastră.

Să zicem că într-un parlament în care majoritatea asculta de Traian Băsescu lipsa de curiozitate a aleşilor ar fi avut o explicaţie. Nu şi justificare! Dar nici noua majoritate nu pare mai dornică să afle ce mai fac serviciile. Să înţelegem de aici că am intrat în faza în care politicienii trebuie să intre în graţiile serviciilor secrete şi din acest motiv nu vor să le deranjeze? Judecînd după sila cu care s-a prezentat Cristian Maior în faţa comisiei şi a presei, cam aşa s-ar zice. Dacă mai ţineţi minte, acelaşi aer de personalitate descinsă din cer, cu hîrzobul avea şi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu după ce a renunţat la directoratul de la SIE. Meleşcanu, care i-a luat loc