O conferinţă organizată de Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova despre prezentul şi trecutul istoric al capitalei Republicii Moldova.

„Identităţile Chişinăului” este titlul unei conferinţe istorice de două zile, care a început astăzi în capitală, organizată de Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova. Conferinţa este la cea de-a doua ediţie şi la ea participă oameni de cultură, istorici, arhitecţi şi urbanişti care prezintă succinte comunicări despre prezentul şi trecutul istoric al capitalei Republicii Moldova. Alla Ceapai s-a interesat în ce măsură sistemul educaţional include problema identitară şi cum poate fi ea depolitizată.

Orice tentativă de a defini Chișinăul prin prisma diversităţii etnice, confesionale, culturale, istorice, dar şi politice de altă dată, dar mai ales Chișinăul actual, produce ... mai multe identităţi, care de regulă rămân ascunse după paravanul unor stereotipuri. Astfel aş îndrăzni să rezum concluziile sugerate de participanţii la conferinţa istorică. Decanul facultăţii de istorie a Universităţii „Ion Creangă”, Sergiu Musteaţă, spune că problema identitară în Moldova este una sensibile, de cele mai dese ori politizată şi nejustificat limitată doar la dimensiunea etnică:

Sergiu Musteaţă x Sergiu Musteaţă „Această stare controversată şi politizată poate fi depăşită prin discuţii. Cea mai mare problemă a noastră este limitarea discuţiilor doar cu o tentă politică. noi trebuie să fim deschişi să putem discuta despre apartenenţa noastră diversă. Totodată ceea ce trebuie să ne unească este apartenenţa noastră cetăţenească. Nu trebuie să polemizăm la infinit despre apartenenţa noastră etnică – o polemică nu doar controversată şi în contradicţie, dar şi una duşmănoasă. Ceea ce nu este corect.”

După părerea istoricilor prezenţi la conferinţă un alt subiect sensibil în societatea moldoveneas