Aducerea fondatorului PUR (devenit mai apoi PC) în faţa justiţiei şi condamnarea lui la ceva ani de puşcărie, cu executare, erau previzibile, dacă avem în vedere că însuşi incoruptibilul şi imaculatul nostru şef de stat, îndreptăţit, carevasăzică, de... atribuţiile sale „constituţionale” îi pusese gând rău şi îi purta o ură, la fel de constituţională, încă de la căciuleala după voturi, de la Grivco şi denunţarea demagogică a „Soluţiei imorale”. Multe şi mai mari şi mai mărunte, citind la dosare de adversari politici, i-a descoperit preşedintele tututor românilor şi i le-a pus Varanului în cârcă: că a fost turnător la Secu, că a păpat valuta ceauşistă de la celebra „Dunărea”, că a dat tunuri imobiliare, că a devenit mogul imoral de presă etc. etc. Uns cu toate alifiile, făcând politică la două capete, dl Voiculescu (căci despre dânsul facem aici vorbire) a manevrat în fel şi chip contra mult iubitului şi stimatului din dealul Cotrocenilor; s-a folosit de trambulina politică pentru a-şi derula cu succes afacerile ilicite, ajungând unul din cei mai barosani potentaţi ai tranziţiei postdecembriste. Când a simţit că justiţia îl încolţeşte cu dosarele de fraudă, şi-a dat demisia (de câteva ori) din parlament, ca procesele să se întoarcă iarăşi la prima instanţă.

Finalmente, Dan Voiculescu, zis „Felix”, alias „Varanul”, n-a mai avut scăpare. La 67 de ani, s-a ales cu o condamnare de 5 ani de pârnaie. L-a adus aici privatizarea cu cântec a Institutului de Cercetări Alimentare. Un patrimoniu imens - clădiri, terenuri - în suprafaţă de peste 36.000 mp, în buricul Bucureştilor, adjudecat cu modica sumă de 100.000 de euro. Valoarea stabilită de anchetatori însumează aproape 60 de milioane de euro. Propaganda băsistă a dat o anumită culoare acestei telenovele justiţiare, cum că Varanul a învăţat hoţia în regimul comunist, că e lacom şi corupt pentru că l-a strica