Moto: Unii merg târâş pentru că se tem şi de umbra lor…
¤ “Spune-mi unde, când şi cum?” este un vers dintr-un cântec. Ei bine, sunt aceleaşi şi aceleaşi întrebări pe care mi le pune soţia, la care adaugă: “Ce?, De ce?, Cum aşa?, Cine?”, apoi “Chiar aşa?, Nu mai spune, ce vorbeşti?, Eşti nebun?” Puse de aceeaşi soţie…
Când mă-mbrac: „Unde pleci?, Când te întorci?, Cum vii?” Dacă sună telefonul: „Cine era?, Ce fel de prieten?, Nu cumva…?” Vreau să ies pe internet: „De ce deschizi calculatorul?,
Cu cine te conversezi?, Aia cine-i?” Merg la baie. „De ce te bărbiereşti?, De ce te dai cu spray?, Ai întâlnire?, De ce îţi schimbi chiloţii?” N-ar întreba: “Bei ceva?, Mănânci ceva?” Sau, pur şi simplu: “N-ai vrea să divorţăm?”
¤ Am un pat supradimensionat. De ce mi s-o fi stricat, doar am adus numai femei uşoare…
¤ “Hitul” verii, a la Mazăre: “Dacă vine valul şi ia calul, să mergem cu carnavalul!”
¤ După ce că trăieşte pe spatele altora, îi mai caută şi-n buzunare! Şi ţine cont că au şi cont…
¤ Am avut multe scăpări: prima dată am scăpat cu viaţă, nu vă spun prin ce-am trecut! (Săru-mâna, mamă!) Copil fiind, am scăpat de bătaie, cu fuga; de boli, cu injecţii; de şcoală, cu greu. Când am ajuns adolescent, am scăpat de muncă, datorită tatălui (un biet parlamentar, miliardar), am scăpat de facultate, cu diplome cumpărate, am cam scăpat calul şi cu femeile… Apoi, gata: am scăpat şi de soacră, cu lopata. Ce-i drept, am scăpat câteva şi şefului meu (vorbe, pumni şi palme), dar am scăpat cu bine de închisoare, pe motiv că nu suport detenţia.
De un singur lucru n-am scăpat! Cititori iubiţi (inclusiv cei care mă duşmăniţi), intuiţi?
Ananie GAGNIUC
Moto: Unii merg târâş pentru că se tem şi de umbra lor…
¤ “Spune-mi unde, când şi cum?” este un vers dintr-un cântec. Ei bine, sunt aceleaşi şi aceleaşi întrebări pe care mi le