„Într-o ţară ca a noastră, unde cînd afirmi ceva, nu ţi se cere şi dovezi, unde spiritul public nu are nici un element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărîmul ştiinţei de stat, reaua credinţă este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputaţiuni. Ca să treci de cel mai curat, n-ai decît să ponegreşti cu ori fără drept pe alţii; ca să te crează lumea om cinstit şi de treabă, n-ai decît să ocărăşti şi să osîndeşti în vileag purtarea altora, chiar dacă dînşii au o bună purtare şi mai ales în cazul acesta. Dacă vrei să înşeli lumea, a zis un filosof, înşeal-o gros, că subţire nu ţi se prinde. E mult numai pînă să-ţi faci o reputaţie frumoasă, şi în urmă poţi fără grijă să săvîrşeşti însuţi păcatele de care osîndeai odată pe alţii buni nevinovaţi.“ ([Fraţii radicali şi D. Dim. Sturdza])
„La ce serveşte discuţia de cuvinte, cîrcota de vorbe seacă de miez? La nimica decît la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cuminte şi fatalist din fire, a avut totdeauna această credinţă.
DE ACELASI AUTOR Din viaţa grea a televiziunilor Note, stări, zile Balul vampirilor Oraşul nostru. Inventar (II) Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbă, pe la nămiez, cînd e soarele-n putere, şi-l întrebai: «Măi Muşate, ce e acuma, zi ori noapte?» – badea se scărpina sub căciulă, se gîndea cîtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor ăi fi, şi-ţi răspundea: «Apoi de! domnule, zi este». Dar dacă, iubitor de cîrcotă, de cei cu sămînţă de vorbă, vreai să deschizi cu românul discuţie din chiar senin numai de dragul discuţiei şi te apucai să-i zici: «Ce spui tu, măi badeo! Nu vezi că-i noapte?» – Muşat îşi îndrepta căciula şi, fără să mai stea pe gînduri, îţi răspundea scurt: «Apoi de! domnule, o fi şi cum zici dumneata!».“ ([Ce este centrul])
„Leki, sau lichea însemnează pe turceşte pată; cu deosebire, pată de care nu te poţ
