Credeţi că banii ne fac mai fericiţi? Nu este aşa! Nici nu vă imaginaţi ce viaţă frumoasă şi lipsită de griji duc cei care nu au bani. Nu bănuiţi cât de norocoşi suntem noi, dascălii, că nu avem un salariu mai mare! Ştiţi cât de liniştit doarme românaşul nostru, după ce-şi achită, cu ultimii bănuţi, toate taxele?

Cu siguranţă, după ce veţi citi poeziile mele, vă veţi convinge că banii n-aduc fericirea!

Banii n-aduc fericirea!

Sunt vremuri tot mai grele, ce să-i faci,

Dar nouă, dascălilor, nu ne pasă

De cei ce ne consideră săraci,

C-avem o viaţă fără griji, frumoasă!

Eu, de exemplu, sunt învăţătoare,

Dar nu mă simt, ca alţii, umilită!

E drept că leafa nu-i atât de mare,

Dar n-am motiv să fiu nemulţumită.

Ce dacă frigiderele-mi sunt goale

Şi n-am provizii? Pot trăi şi-aşa!

În alimente-s multe chimicale

Şi nu trăiesc doar pentru a mânca.

Nu cheltuiesc aiurea, pe mâncare,

Iau lucruri strict indispensabile:

Cerneală, folii multe şi dosare,

Hârtii şi alte consumabile:

Lipici, carton, culori şi alte cele,

Ca sala mea să fie pavoazată,

Nu dau aceşti bănuţi fetiţei mele,

Să-i irosească pe vreo ciocolată!

N-am bani de teatru, film sau de spectacol,

Dar îmi oferă viaţa, zi de zi,

Pe scena ei, un fascinant miracol,

Atât de multe tragicomedii!

Eu nu merg în vacanţă-n ţări străine,

Căci nicidecum nu sufăr de snobism

Rămân în ţară, nu c-ar fi mai bine,

Dar dau dovadă de patriotism.

Când banii mi se termină, nu-mi pasă

Că nu mai am cu ce plăti naveta,

Căci, tot mergând pe jos, sunt sănătoasă

Şi, astfel, îmi menţin şi silueta.

Nu fac parada modei, pe la şcoală

Şi nici nu îmi doresc să