Sumele încasate din asigurările de malpraxis plătite de salariați și de către unitățile sanitare se ridică la cca. 45 milioane de euro în anul 2012 în timp ce nivelul despăgubirilor acordate pacienților este de doar cca. 2 milioane euro, adică de doar 5% din totalul sumelor încasate.

Informațiile furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară în acest sens pot fi găsite aici.

Conform datelor furnizate, este evident faptul că asigurările de malpraxis constituie cea mai rentabilă afacere din domeniul asigurărilor la ora actuală. Ea se desfășoară în dauna salariaților, obligați să plătească costul primelor fără a fi acoperiți în caz de malpraxis din niște salarii și așa foarte mici, și în dauna pacienților, care nu beneficiază de despăgubirile ce ar trebui plătite de asiguratori.

Altfel spus, deși salariații și unitățile sanitare sunt asigurați, societățile de asigurări nu plătesc indemnizații în mod semnificativ, la nivelul real al prejudiciilor, ambele categorii ajungând să plătească despăgubiri din propriul buzunar. Una din măsurile care a condus la această afacere deosebit de profitabilă o reprezintă excluderile/exceptările, respectiv limitarea cazurilor în care societățile de asigurări acordă despăgubirile. Situația reflectă fie un control deficitar în domeniu din partea Ministerului Sănătății, cel chemat să reglementeze problema malpraxisului, și a Autorității de Supraveghere Financiară fie orientarea întregului sistem către un interes de afaceri.

Îngrijorător este riscul ca noul sistem de malpraxis, propus de Ministerul Sănătății, să perpetueze acest tip de probleme, fiind mai curând orientat către profitul societăților de asigurări și a celor de avocatură decât către interesul pacienților și protecția salariaților.

Având în vedere faptul că Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a transmi