Dacă ar trebui să supravieţuiască din banii strânşi din taxele şi impozitele locale şi din cota ce le revine din impozitul pe venit, aşa cum există o intenţie politică, majoritatea primăriilor din judeţ ar trebui să pună lacătul pe uşă. Până şi banii pentru cumpărarea lacătului ar trebui împrumutaţi de pe undeva. Aceasta pentru că veniturile proprii ale celor mai multe dintre localităţile din judeţ sunt prea mici pentru a acoperi cheltuielile locale fără sprijin din afară. Doar cinci comune se pot lăuda că se lăfăie în bani, sau măcar se descurcă. Celelalte sunt obligate să stea aproape cu mâna întinsă către Consiliul Judeţean şi Guvern, ca măcar o maşină de piatră spartă să ajungă pe uliţe.
„La ajutoare, coadă; la impozite, linişte“
„La împărţirea ajutoarelor alimentare date de Uniunea Europeană este coadă. Am cărat ajutoare cu tirurile. La plata impozitelor, e linişte. Nu am atins fundul crizei. Lumea sărăceşte“, a rezumat situaţia primarul comunei Tomeşti, Ştefan Timofte. Practic, în numeroase cazuri, banii strânşi la nivel local sunt atât de puţini, încât nu pot acoperi nici măcar salariile angajaţilor primăriilor, utilităţile şi hârtia pe care este tipărit bugetul comunei, adică nu acoperă cheltuielile minime de funcţionare a primăriei. Comuna Tomeşti are unul dintre cele mai mari deficite din judeţ. În prima jumătate a acestui an, în bugetul local s-au strâns, ca venituri proprii, 1,8 milioane lei. Cheltuielile de funcţionare s-au ridicat însă la 4,1 milioane lei. Funcţionarea primăriei, a poliţiei locale şi a serviciului de gospodărire comunală consumă de altfel cea mai mare parte a banilor de care dispune comuna Tomeşti. Cheltuielile de funcţionare reprezintă 92% din totalul cheltuielilor primăriei. Pentru dezvoltare, respectiv investiţiile în repararea drumurilor sau a şcolilor, s-au cheltuit în Tomeşti, până la începutul lunii iu