BNR a mai făcut un pas în sensul ieftinirii creditării în lei, însă băncile întârzie să o aplice clienţilor, încercând mai degrabă să profite prin scăderea dobânzilor la depozite

Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) a decis o nouă tăiere a dobânzii-cheie, cu 0,25%, până la un nou minim istoric, de 4,25%. Cumulat, de la începutul lunii iulie, BNR a tăiat 1% din dobânda de politică monetară, de la 5,25%, dar a avut grijă să dubleze această măsură cu inundarea pieţei monetare cu lichiditate, astfel că ratele de împrumut pe interbancar au coborât chiar mai pronunţat, cu până la 1,5%.

Practic, în doar trei luni, BNR a oferit băncilor posibilitatea de a se împrumuta între ele cu 1%-1,5% mai ieftin, urmărind cu atenţie lichiditatea de pe piaţa interbancară. De fapt, BNR a creat toate condiţiile ca împrumuturile în lei să fie mai ieftine decât cele în euro, exact cum a promis la începutul lunii august guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Cum toate creditele în lei cu dobândă variabilă depind de ratele de dobândă de pe piaţa monetară, în special de ROBOR 3 luni şi ROBOR 6 luni, scăderea acestora ar trebui să se vadă în scăderea ratelor clienţilor. Dacă la începtului lunii iulie, ROBOR 3 luni era pe la 4,63%, iar ROBOR 6 luni era la 4,83%, în prezent, acestea au coborât până la cel mai mic nivel din istorie, de 3,17%, respectiv 3,74%.

Numai că băncile întârzie să ieftinească creditele noi. Cele de care are nevoie economia să crească. Imediat ce BNR a început seria de reduceri ale dobânzii-cheie, iar inflaţia a început să prezinte perspective de scădere accentuată, băncile au tăiat treptat dobânzile la depozite, astfel încât în unele cazuri, după aplicarea comisionului de retragere, să iei mai puţin bani decât ai depus. În schimb, au menţinut nivelul dobânzilor efective la creditele noi, deşi ar fi trebuit să le coboare odată cu scăderea pronunţată a a