Noul Cod al insolvenţei a fost gândit de specialiştii care au lucrat la el ca o armă împotriva evaziunii fiscale, menită să descurajeze companiile din economia locală de la a folosi insolvenţa ca metodă de evaziune fiscală sau de păcălire a creditorilor. Modificările propuse în document însă fac dificilă distincţia între un jucător de bună-credinţă şi unul de rea-credinţă, dând naştere unor dificultăţi suplimentare pentru jucătorii care se confruntă cu probleme reale cauzate de contextul economic sau alţi factori obiectivi.

Documentul a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei la începutul lunii septembrie, sub forma unui proiect de lege. Ulterior, guvernul a anunţat înaintea şedinţei de miercuri, 2 octombrie, că documentul a fost inclus pe agenda actelor normative, tot ca proiect de lege.

La finalul şedinţei din ziua respectivă, guvernul a anunţat că procedurile legate de prevenirea insolvenţei şi cele legate de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Cu puţin timp înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta afirmase că guvernul se confruntă cu probleme legate de încasările la buget, unul dintre motive fiind evaziunea fiscală permisă de vechea procedură a insolvenţei, comisă de firme care intră în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele de la buget. Continuarea pe ZFCorporate

Noul Cod al insolvenţei a fost gândit de specialiştii care au lucrat la el ca o armă împotriva evaziunii fiscale, menită să descurajeze companiile din economia locală de la a folosi insolvenţa ca metodă de evaziune fiscală sau de păcălire a creditorilor. Modificările propuse în document însă fac dificilă distincţia între un jucător de bună-credinţă şi unul de rea-credinţă, dând naştere unor dificultăţi suplimentare pentru jucătorii care se confruntă cu probleme reale cauzate de contextul economic sau alţi factori obiect