La jumătate de an de când îşi asumase răspunderea asupra noii legi a retrocedărilor, Guvernul a modificat-o din nou. Chiar şi cu noul cadru legislativ, proprietarii de drept rămân dezavantajaţi, în comparaţie cu samsarii şi intermediarii. Iar Timişoara rămâne un pol al problemelor în ceea ce priveşte retrocedările controversate.
Reguli noi, aceleaşi dificultăţi
În urmă cu mai bine de jumătate de an, actualul Guvern promitea o soluţionare a aşa-zisei crize a retrocedărilor, asumându-şi răspunderea pentru o nouă lege a retrocedărilor. Noile reglementări stabileau că foştii proprietari care nu-şi mai pot recupera imobilele primesc puncte (cu valoare de un leu pe punct) şi, ulterior, se pot folosi de aceste puncte pentru a licita pentru alte imobile sau, la alegere, pentru a le preschimba în bani. Posibilitate pentru care, însă, trebuie să aştepte până în 2017. În schimb, persoanele care deţin deja un dosar cu titlu de despăgubire emis de A.N.R.P., dar încă neachitat, vor primi plăţile în numerar începând de anul viitor, eşalonat pe cinci ani. Cu toate aceste “reforme”, criza retrocedărilor nu s-a rezolvat în niciun fel, ba, din contră, a continuat să se agraveze.
Zilele trecute, Legea retrocedărilor a fost din nou modificată, astfel încât primarii capătă drepturi suplimentare în privinţa acordării despăgubirilor (urmând să coordoneze comisiile locale pentru inventarierea terenurilor, din care până acum doar făceau parte). În schimb, modificările vin cu un punct slab pentru proprietari: în cazul în care urmaşul nu mai are actele prin care să demonstreze amplasarea exactă şi caracteristicile tehnice ale unui imobil distrus, clădirea va fi evaluată aplicând valoarea minimă pentru zona şi categoria de imobil respectivă. Din nou, însă, este greu de crezut că aceste schimbări legislative vor rezolva situaţia retrocedărilor, car