Preşedintele american Barack Obama dovedeşte, ordonând raiduri împotriva islamiştilor în Somalia şi Libia, că poate recurge în politica externă la forţă, dar că depune eforturi să o limiteze la maximum, apreciază unii analişti.

Cele două operaţiuni, aproape concomitente, efectuate în acest weekend în Somalia şi Libia împotriva unor islamişti acuzaţi de terorism, au avut loc la puţin timp după ce Statele Unite au lăsat deoparte ameninţările cu o intervenţie militară împotriva regimului sirian, acuzat că se află la originea atacului chimic de pe 21 august, soldat cu sute de morţi.

Preşedintele Obama a supervizat aceste raiduri în ziua în care ar fi urmat să se afle în Asia, în cadrul unui turneu de patru zile, anulat din cauza crizei bugetare care continuă la Washington.

Secretarul american al Apărării Chuck Hagel a declarat că aceste operaţiuni vor arăta în mod clar lumii că Statele Unite vor continua să "menţină o presiune constantă asupra grupărilor teroriste", fără să excludă noi raiduri de acest tip.

În Libia, forţele speciale americane l-au capturat pe Abu Anas al-Libi, căutat de Statele Unite pentru rolul pe care l-a jucat în atentatele sângeroase din 1988 împotriva ambasadelor americane din Tanzania şi Kenya, care s-au soldat cu peste 200 de morţi.

În Somalia, Washingtonul a lansat un raid vizând un islamist care face parte din gruparea islamistă shebab. Aceasta a revendicat atacul sângeros comis în urmă cu două săptămâni împotriva unui centru comercial de la Nairobi, soldat cu cel puţin 67 de morţi.

Cele două raiduri îndrăzneţe sunt diferite de războaiele clasice, care implică trimiterea de trupe pe teren, pe care Obama a promis că le va evita, dar şi de atacurile cu avioane fără pilot, o tactică destul de controversată utilizată în special în Pakistan.

Interesul faţă de aceste raiduri constă în faptul că ele perm