Dacă o persoană a fost martor la comiterea unui omor deosebit de grav sau al unui furt în proporţii mari, iar viaţa acestuia este în pericol, statul îi poate oferi protecţie în schimbul informaţiei pe care o deţine. În teorie, lucrurile arată bine. În realitate, mulţi martori se simt încă amenininţaţi cu moartea...

În ultimii ani, tot mai mulţi oameni apelează la programul de protecţie a martorilor. Schimbarea identităţii, asigurarea pazei personale şi a locuinţei, schimbarea înfăţişării prin diferite operaţii estetice sau schimbarea temporară a domiciliului sunt doar unele dintre măsurile de protecţie. Legea protecţiei martorilor este în vigoare la noi din 2008. În aceşti cinci ani, aproape 300 de persoane au beneficiat sau încă mai beneficiază de măsuri de protecţie a martorilor.

Crima organizată, în top

Toate măsurile de protecţie sunt efectuate de angajaţii Direcţiei nr. 6 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii (INI) din cadrul MAI. Potrivit acestora, până acum, cel mai frecvent beneficiază de programul de protecţie martorii la procesul penal care deţineau informaţii despre crime organizate, omoruri, şantaj, tâlhărie, jafuri sau furturi în proporţii deosebit de mari. "Din 2008 până în prezent, Direcţia nr. 6 a INI a asigurat securitatea a circa 286 de persoane incluse în programul de protecţie. În anul 2012 a fost asigurată securitatea a 71 de participanţi la procesul penal, iar în anul 2010 au beneficiat de protecţie cele mai multe persoane, 84 la număr", anunţă angajaţii Direcţiei nr. 6 de la INI.

60% dintre martori au cauze penale

În SUA, 95% din persoanele care sunt incluse în programul de protecţie a martorilor au probleme cu justiţia. În R. Moldova, situaţia este una mai bună. Din numărul total al persoanelor protejate, aproximativ 60% au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi în unele dosare penale, altele decât cele în care sunt p