În ultimii 2-3 ani i-am auzit pe mulţi albaiulieni vorbind de posibilitatea de a emigra… la Sebeş sau la Blaj. În Alba Iulia multă lume vorbeşte de Sebeş şi Blaj ca de două oraşe magice, în care sunt investitori străini, sunt salarii normale, preţuri bune (scăzute) la chirii şi produse alimentare.
Oraşul Alba Iulia pare un oraş ciumat, în care prosperă 3 firme de partid (Florea, Elis şi Corint). Investitorii străini sunt sublimi, dar lipsesc cu desăvârşire. Salariul minim la Alba Iulia este de 600 de lei, şi nu 800, aşa cum este la nivel naţional. Nu trece o săptămână să nu mă întrebe careva dacă ştiu un loc de muncă, iar eu, evident, dau din umeri, neputincios. Oraşul ăsta este blestemat: aici au loc de muncă numai cei cu competenţe de… partid. În această situaţie disperată, mi se pare ciudat că nişte consilieri (nu contează culoarea politică) se opun la Sebeş unei investiţii private.
Marţi, 8 octombrie, este ziua decisivă pentru investiţia Zewa de la Sebeş. Sper ca acei consilieri care iniţial au spus NU să accepte o investiţie care crează 100 de locuri de muncă. Nu e mult, dar e ceva în plus, sunt locuri care ne ajută inclusiv pe noi, cei din Alba Iulia. Dacă marii administratori publici din Alba Iulia s-ar trezi dimineaţa devreme ar vedea maşinile de navetişti care pleacă dinspre Alba Iulia spre Blaj şi Sebeş.
Din păcate, oraşul Alba Iulia oferă locuri de muncă doar pentru cei cu carnet de partid. În rest şomaj cât vrei.
Reamintesc aici că a treia unitate de producţie de la Blaj va avea până în 2016 1.000 angajaţi. În acest moment STC (reprezentantul companiei germane Daimler Benz) are la Sebeş 1.000 de angajaţi şi va crea alte câteva sute de locuri de muncă în următorii 2-3 ani. Aşadar, două firme, la Blaj şi la Sebeş, oferă mai multe locuri de muncă decât orice pseudo-investitor în – să zicem – domeniul minier. Aceste două firme oferă mai mu
