Preşedintele Traian Băsescu trimite legea care stabileşte cine are ultimul cuvânt în cazul mandatului pentru Consiliul European pentru a doua oară la Curtea Constituţională. Actul normativ se afla la promulgare după ce fusese modificat de Parlament în urma unei decizii a CCR de anul trecut, care constatase neconstituţionalitatea prevederilor care lăsau decizia în mâna senatorilor şi deputaţilor în privinţa mandatului la reuniunile UE, dar şi în cazul stabilirii reprezentantului României dacă preşedintele şi premierul nu ajung la un acord.

După reexaminare, legea a ajuns la promulgare însă în ea se prevede că, cu cel puţin 10 zile înaintea reuniunii CE, propunerea de mandat se transmite parlamentului, care poate adopta propuneri în privinţa acestuia care, la rândul lor, trebuie incluse în document.

"Din analiza acestui text, remarcăm că Preşedintele României îşi pierde atribuţia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituţie, în virtutea prevederilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4). Prin Art. 18 din legea retrimisă spre promulgare, în procedura de emitere a mandatului se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicţie cu textele constituţionale menţionate. Astfel, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi din Constituţia României, Preşedintele României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive", se arată în sesizarea preşedintelui înaintată Curţii Constituţionale.

Băsescu a atenţionat ieri în privinţa legii care poartă de altfel titulatura de "cooperare dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene", susţinând că majorita