Agenţia Naţională de Transplant va fi reorganizată, odată cu celelalte instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii, întrucât are multe deficienţe, susţine ministrul Eugen Nicolăescu.
Ministrul Sănătăţii acuză Agenţia Naţională de Transplant că funcţionează ca o instituţie birocratică: “Nu este o instituţie care să prognozeze, care să ajute la elaborarea programelor, care să monitorizeze şi să ţină registrul de transplant aşa cum ar fi normal în orice ţară civilizată. Drept pentru care, având aşa de multe deficienţe, trebuie reorganizată”. Eugen Nicolăescu a anunţat – în cadrul conferinţei “Transplantul, pacientul în stare post transplant şi viaţa cotidiană a acestuia” – că, atunci când va fi făcută reorganizarea tuturor instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii, şi A.N.T va intra în acest proces, anunţă Mediafax.
Prof. Irinel Popescu, şeful Clinicii de chirugie şi transplant hepatic “Fundeni” şi cel care a realizat primul transplant hepatic din România, a spus că anul acesta au fost realizate 96 de operaţii de acest fel, ajungându-se în total la 493. Rata de supravieţuire imediată după o astfel de operaţie este de 93 la sută, iar cea de supravieţuire global, de 70 la sută, în România. Irinel Popescu mai spune că aceste cifre sunt la nivelul celor internaţionale, dar că ar putea fi îmbunătăţite, în România fiind nevoie de peste 100 de operaţii de transplant hepatic pe an.
La rândul său, profesorul Ionel Sinescu, şeful Clincii de chirurgie urologică şi transplant renal “Fundeni”, a arătat că efectuarea unui transplant presupune şi muncă neplătită, depusă de medicii de la terapie intensivă, care trebuie să identifice donatorul şi să-l menţină în moarte cerebrală, sau de cei care merg la recoltări, iar plata acestora ar trebui să fie inclusă în costul operaţiei. “Este firesc să fie aşa pentru că nu poţi suprasolicita o
