de Alexandra CHEŞCU
09 octombrie 2013 22:31
0 vizualizari
A-A+
4 martie 1977. Ora 21.21 minute şi 50 de secunde. O seară normală care avea să schimbe definitiv Bucureştiul şi România peste exact: 10...9...8...7...6...5...4...3...2...1 secunde. Pe 4 martie 1977, la ora 21.22 s–a produs "Cutremurul din '77", după cum este cunoscut astăzi, Acel seism care a făcut 1.570 de victime (1.578 conform altor surse), a rănit 11.300 de oameni şi a dus la prăbuşirea a 35.000 de locuinţe în întreaga ţară, a ucis o sută de oameni în Bulgaria şi şi–a făcut simţită prezenţa (prin unda de şoc) în toţi Balcanii.
Deşi s-a simţit, la Sibiu, cutremurul de 7,4 pe scara Richter nu a făcut nici victime şi nu a distrus nicio clădire, dar chiar şi aşa, datorită efectelor sale devastatoare din Capitală şi din alte părţi ale ţării, a reuşit să insinueze teama de un mare seism în sufletul tuturor generaţiilor care au urmat. Tocmai acesta este şi motivul pentru care orice "burzuluire" a pământului din Vrancea, zona recunoscută ca seismică şi activă, le ridică multora sufletul la gură. Cam la fel cum s-a întâmplat şi duminică noaptea, pe 6 octombrie 2013, la ora 5.50, când Moldova şi Muntenia au simţit destul de bine cutremurul de 5,3 pe scara Richter.
Ştim deja din 1977 şi după cutremurele care i-au urmat că Sibiul este oarecum ferit de undele de şoc trimise de seismele ce se produc în Vrancea, însă pentru că nimeni şi nimic nu ne poate garanta, de fapt, siguranţa, nu ar fi rău să avem în minte posibilitatea apariţiei unui cutremur atunci când ne pregătim să cumpărăm un apartament, sau să consolidăm o casă, mai ales că unii dintre cei care şi-au achiziţionat locuinţe în blocurile nou construite se plâng de calitatea slabă a lucrărilor.
De la...nimic, la distrugeri aproape totale
"La nivelul unui cutremur tr