Tot mai multe informaţii, adunate în vremea din urmă, converg către ipoteza că în 2014 Uniunea Europeană ar putea ieşi din criză. Şi cum unele surse sunt americane (inclusiv miliardarul George Soros avansează opinii în acest sens) nu putem face abstracţie de credinţa ce prinde contur peste Atlantic. Şi anume, că Statele Unite ar fi ieşit deja din criză; iar acum e aşteptată ieşirea din criză şi a Uniunii Europene.

E drept, avem parte şi de analize ceva mai pesimiste. Dar sunt tot mai multe prognozele, în Uniunea Europeană şi în America, care descifrează la orizont sfârşitul crizei globale.

România, ţară membră a Uniunii Europene, se apropie şi ea de sfârşitul crizei? Nu cred că ar fi o atitudine sănătoasă ca societatea românească să întoarcă spatele viziunilor optimiste, şi să sfideze prognozele recente, pe motiv că criza noastră ar fi altfel decât a lor. A americanilor, a ţărilor din vestul Europei, a altor ţări dezvoltate. Corect ar fi ca România să facă o ţintă (precizez: nu o prognoză, ci o ţintă) din ieşirea din criză în 2014. Şi să vedem, apoi, cum războiul pentru ieşirea din criză dă nota dominantă a anului în curs şi a anului viitor de care ne mai despart doar două luni şi trei săptămâni.

O criză ce neagă cărţile

Dar din ce fel de criză vrem noi să ieşim? România s-a găsit, în anul 2000, la începutul unui nou ciclu repetitiv, de tip clasic, a cărui foaie de parcurs părea copiată din manualele de economie. Economia României a cunoscut o fază de avânt, cu o coamă pe care s-au înşirat câţiva ani buni de boom, între 2005 şi 2008. Urmată apoi de cea de-a doua fază, de declin, dominată pe panta cea mai de jos, în 2009 şi 2010, de o recesiune sâcâitoare, ce a dat peste cap creşterea economică. Lucrurile au luat însă, la un moment dat, o întorsătură neprevăzută. Sfidând istoria şi manualele, ciclul economic a pornit să se restructureze din mer