“The Tragedy of Liberation” este titlul noii carti de Frank Dikotter (aparuta la editura Bloomsbury ) despre prima faza a dictaturii comuniste din China lui Mao. Executii in masa, deportari, cataclismul Gulagului chinez. Intr-o carte anterioara, “The Great Famine”, aparuta in 2011, autorul documenta modul in care Mao si camarazii sai (inclusiv Deng Xiaoping, Zhou Enlai si Liu Shiaochi) au provocat moartea, in doar trei ani, a circa 35 de milioane de de oameni (in timpul dementului “Marlui Salt Inainte”, strategia utopica aplicata intre 1958 si 1961). Cand citesc elogii aduse “lucrurilor bune” pe care le-ar fi facut comunismul, in China, URSS sau Romania, nu pot sa nu fiu socat de cecitatea morala a celor care continua sa bata moneda pe aceste fictiuni morbide si perverse. Ori, mai exact spus, sa bata campii cu infinit cinism.
Titlul recenziei cartii lui Dikotter semnata de Frank Walden in “Wall Street Journal” (5-6 octombrie 2013) sintetizeaza catastrofa: “A Red Book Written in Blood”. Sau, reluind cuvintele scriitorului iugoslav Danilo Kis, autorul formidabilei carti “O cripta pentru Boris Davidovici”: Timbre rosii cu portretul lui Lenin…
http://www.lapunkt.ro/2013/06/01/cu-cerneala-rosie-ca-sangele-danilo-kis-si-problema-raului-radical/
Bolsevismul, in oricare dintre intruchiparile sale istorice, a fost un radicalism utopic. In “Ce-i de facut?”, Lenin scrisese: “Trebuie sa visam!”In anii 30, Stalin spunea ca “nu exista fortareata pe care, noi, bolsevicii, sa nu o putem cuceri”. Ideea venea de la Marx care, in 1871, celebra Comuna din Paris drept “asaltul cerului”. In 1959, la al XXI-lea Congres (extraordinar) al PCUS, Nikita Hrusciov a proclamat ca URSS va ajunge din urma si va depasi Statele . Imediat dupa aceea, Mao anunta ca nu se va lasa mai prejos: China comunista va ajunge din urma si va depasi Marea Britanie. La al XXII-lea Congres, in o
