Într-un articol recent din ZF, domnul Valeriu Leucuţă vorbeşte despre ANARHIA din economie indusă de actuala lege a insolvenţei. Limbajul folosit în articol arată exasperarea la care au fost aduşi oamenii de afaceri din cauza unei legislaţii şi a unor comportamente instituţionale care încurajează furtul prin neplată.

Sunt împotriva violenţelor de limbaj şi a acuzelor personale nedocumentate.

Întâmplarea însă face să fiu victima unei astfel de escrocherii montate pe baza actualei legi a insolvenţei.

Managementul firmei la care sunt acţionar şi care nu şi-a mai încasat banii acuza faptul că firma care ne-a escrocat (declarându-se în insolvenţă) este de fapt deţinută de un cunoscut avocat care s-a specializat în insolvenţă.

Indiferent dacă acest lucru se va dovedi sau nu, fapt este că legea insolvenţei a radicalizat mediul de afaceri împotriva specialiştilor în insolvenţă.

Este un caz clar când „o breaslă“ extrage rente pe spinarea întregului mediu de afaceri indiferent de consecinţele dezastruoase ale comportamentului său.

Cunosc specialişti în insolvenţă pentru care am respect. Am văzut inclusiv în şirul de reacţii din ZF, poziţii ale unor avocaţi care înţeleg că profitul făcut pe baza unei legislaţii care nu favorizează decât casele de insolvenţă va fi dezastruos pentru reputaţia lor.

Sunt impresionat de profesionalismul şi echilibrul propunerilor şi observaţiilor făcute în articolele din ZF de doamna Speranţa Munteanu.

„Coaliţia pentru Dezvoltarea României“, care reuneşte organizaţii precum AOAR, Amcham, Consiliul Investitorilor Străini, Romanian Business Leaders, a prezentat guvernului propuneri stabilite prin consens pentru modificarea legii insolvenţei.

Au fost ignorate. Culmea e că (fostul) ministru al economiei susţine că nu a primit decât reacţii din partea firmelor de insolvenţă, nu şi a mediului de