Sub deviza binecunoscută a descentralizării, şi în Timiş marile unităţi spitaliceşti au trecut, în unele cazuri, într-o pseudo-subordonare în care nu se ştie cine şi pentru ce răspunde, iar unităţile administrative locale, deşi au fost implicate destul de serios în partea de finanţare, nu prea au mare lucru de spus în ceea ce priveşte reglementarea sau combaterea “anomaliilor” din spitale. E un aspect care a fost recunoscut recent şi la Consiliul Judeţean, şi la Primăria Timişoara.
Interpelări fără efecte
Nu o dată, mai mulţi consilieri judeţeni au făcut interpelări în plen în privinţa unor situaţii ciudate legate de unităţi spitaliceşti din judeţ şi din municipiu, primind, invariabil, acelaşi răspuns – că nu există o relaţie de subordonare, ci doar de colaborare, eventual la nivel financiar sau administrativ. O ultimă interpelare de acest gen a fost realizată la Consiliul Judeţean pe tema depistării la Spitalul Judeţean din Timişoara a unui focar de infecţie nosocomială, generat de o bacterie extrem de periculoasă rezistentă la antibiotic Clostridium Difficile. În ultimul an s-au înregistrat în Timiş peste 150 de cazuri de îmbolnăviri cauzate de această bacterie, cu care câteva zeci de bolnavi au fost infectaţi în spital, după cum au recunoscut chiar oficiali din sistemul sanitar timişean. “Am auzit cu toţii de bacteria ucigaşă Clostridium Difficile, de la Spitalul Clinic Judeţean Timişoara, care a dus la îmbolnăvirea persoanelor internate şi chiar la decesul unei persoane. Dacă cumulăm informaţiile, pe o perioadă de incubaţie, boala în sine, tratamentul, complicaţiile, este clar că totul durează de câteva luni, iar acest lucru se datorează, în primul rând, deficienţei majore a managementului spitalului”, a precizat într-o interpelare pe această temă, transmisă conducerii C.J. Timiş, consilierul judeţean P.D.L. Georgeta Rus.
