Numărul cazurilor de fraudă cu fonduri europene s-a triplat anul trecut faţă de 2010, iar mediul privat a fost actorul principal în aproape 60% din cazurile de fraudă cu fonduri europene depistate de autorităţi, în vreme ce autorităţi locale au fost actorul principal în 30% din cazuri, arată un studiu prezentat ieri de Societatea Academică din România (SAR).
Majoritatea cazurilor de fraudă au început în anii 2003-2004 sau în 2007.
„În general percepţia publică e că fraudele sunt făcute de stat. Dar mare parte din fraudele depistate de DNA sau DLAF au implicat companii private. Vorbim de aproape 60% de cazuri în care companiile private au fost implicate. Mai sunt şi 30% cazurile în care autoritatea locală a fost implicată în cazurile de fraudă“, a declarat Răzvan Orăşanu, director de cercetare în cadrul SAR, în cadrul unei conferinţe de prezentare a studiului.
Studiul, Bazat pe informaţii de la DLAF (Direcţia de Luptă Antifraudă) şi cercetări ale Direcţie Naţionale Anticorupţie, studiul arată că neregulile constatate în utilizarea fondurilor europene s-au triplat în 2012 faţă de 2010.
Principalul instrument folosit în fraudele cu fonduri europene este utilizarea de documente false şi falsul în înscrisuri, potrivit raportului, iar durata fraudei este în cea mai mare parte de un an. De asemenea „şpaga este printre primele metode, dar există şi ceea ce putem numi şpaga 2.0, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului, folosirea unui consultant extern pentru a sifona fonduri“, a spus Orăşanu.
„Cazurile, cel puţin pe fonduri UE, sunt foarte clar concentrate pe un an, pe doi ani, foarte punctuale în general, legate de o anumită documentaţie sau diverse fonduri care fie se sifonează, fie se pierd, fie îşi schimbă destinaţia“, a explicat oficialul SAR.
Prezent la eveniment, ministrul fondurilor europene Eugen Te
