Companiile private autohtone au întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene. Mai mult, în doar doi ani, între 2010 şi 2012, cazurile de fraudă s-au triplat, arată o analiză a Societăţii Academice din România (SAR), prezentată luni de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR. Soluţia pentru aceste probleme, în viziunea ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ar fi simplificarea majoră a procedurilor şi reducerea structurilor din sistem.
În topul metodelor de fraudare identificate de SAR se află abuzul în serviciu şi instigarea la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită. Alte metode uzitate sunt folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri, metodă numită “şpaga 2.0” de către Răzvan Orăşanu, cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea şi spălare de bani.
Analiza SAR, întocmită pe baza datelor DNA şi DLAF, arată că mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private) deţine o cotă de 57,20% din totalul cazurilor, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) — 26,52%, ONG-uri — 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri — 7,58%.
Cel mai afectat fond european a fost cel de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură şi dezvoltare rurală — 17,42%.
Teodorovici: Reducerea structurilor va scădea frauda
“Fraudele se întâmplă probabil din mai multe motive, este vorba de sistem, de legislaţie, de ceea ce este în sistem, adică documente
