Cand am mers la protestele anti-Rosia Montana, acum cateva saptamani, am vazut cea mai mare multime intalnita in viata mea. Erau lejer 20.000 de oameni in Piata Universitatii din Bucuresti. Din ce am citit, Clujul era pe aproape. Duminica, doar 4.000 de oameni au mai protestat in centrul Capitalei. In alte orase, cifrele sunt comparabile. Sigur, un numar important si de luat in seama, doar ca mult, mult mai mic decat inainte.
Mai mult, pentru presa protestele sunt pe jumatate moarte. Daca inainte erau sarea si piperul televiziunilor adevarate si erau date, cu chiu cu vai, chiar si la Antena 3, Romania TV sau altele, acum nu mai starnesc nici pe departe acelasi interes. Si nici aceeasi teama.
Ce s-a intamplat? Cum de s-a transformat cea mai puternica miscare de protest a ultimilor ani?
Cauzele sunt multe, dar, cea mai sigura explicatie e aceea ca politicienii au reusit sa "adoarma" protestele. Stiti vorba aia - "Ce faci cand ai o problema? Infiintezi o comisie si o ingropi". Asa a si facut USL-ul. Comisia speciala pentru Rosia Montana e una din principalele cauze pentru care protestele au pierdut din forta.
Pentru ca multi dintre protestatari au inteles ca problema nu mai e iminenta, ca se discuta si asa mai departe. De fapt, stiind componenta comisiei si pozitiile lor, cred ca mai degraba se "netezeste" drumul pentru a rafina legea pentru exploatarea de la Rosia Montana.
Din pacate, desi mai putin, propaganda isi are si ea rolul sau. Pe masura ce trece timpul, protestatarii sunt zugraviti, incet-incet, ca niste oameni agresivi, neseriosi, superficiali.
Ati vazut miscarea de imagine cu "invitarea" protestatarilor la comisie? S-au dus aproape numai ciudati care nu stiau ce e cu ei si care vorbeau de "formatiuni paramilitare" si alte chestii. Au fost facuti praf in partea din presa in care era inter