Cererea globală de afi ne, zmeură, mure, dar şi coacăze sau căpşune a explodat în ultimii ani. Românii încearcă să mai prindă valul şi să se dezvolte pe această nişă.

Murele sunt căutate și apreciate atât intern, cât și la export

Fermierii români au prins, de câţiva ani, gustul căpşunelor, dar şi al fructelor de pădure. Suprafaţa cultivată a crescut de la an la an, dar încă nu a egalat ceea ce s-a plantat pe vremea lui Ceauşescu şi s-a distrus după Revoluţie. În plus, nu a ţinut pasul cu cererea externă, care a explodat în ultimul timp.

Aşa am ratat şansa de a ne poziţiona cu succes pe această nişă, unde preţurile de vânzare sunt mari şi care creează multe locuri de muncă sezoniere. În schimb, polonezii au cultivat intensiv şi au ajuns printre cei mai mari producători de fructe mici (coacăze, afine, zmeură, căpşune etc.).

Totuşi, loc pentru cultivarea intensivă a acestor fructe încă mai există, pentru că cererea la nivel mondial e în creştere, pe fondul atenţiei tot mai mari către o alimentaţie sănătoasă. În acest an, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni a contractat deja la aproape întreaga capacitate producţia de arbuşti fructiferi. "Consider că speciile de arbuşti fructiferi sunt la modă. Cererea a crescut spectaculos în ultimii cinci - şase ani. Se înfiinţează tot mai multe plantaţii, dar încă mai e loc pe piaţă", ne-a declarat Dorin Sumedrea, director ştiinţific la Institut.

Avantaj cu forţa de muncă ieftină

Potrivit acestuia, arbuştii fructiferi şi căpşunul găsesc condiţii favorabile în multe areale din România, mai ales în zonele de deal. Avantajele acestor culturi ţin în special de preţul ridicat de valorificare a fructelor, mai ales dacă vorbim de coacăze, afine sau mure.

Şi nici investiţiile nu sunt foarte ridicate, faţă de fructele mari. Potrivit lui Sumedrea, dacă la cultur