Kurban Bayram este una dintre cele mai importante sărbători ale musulmanilor de pretutindeni. Iar România nu face excepţie. Cei peste 100.000 musulmani din ţara noastră se bucură în aceste zile de o sărbătoare cu bucate tradiţionale şi după caz, de petreceri în cluburi.
Patru zile de mâncare, împăcare cu familia şi daruri pentru cei nevoiaşi. Kurban Bayram este echivalentul Crăciunului la credincioşii creştini. Animalul sacrificat este berbecul sau tăuraşul şi cozonacul este înlocuit de delicioasele baclavale.
Dimineaţa de Kurban Bayram începe cu slujba de la geamie. După caz, unii musulmani ajung la o moschee pentru a se ruga, iar cea de la Constanţa se dovedeşte de fiecare dată neîncăpătoare. Sute de credincioşi au venit marţi dimineaţă pentru a lua parte la slujba oficiată de Iusuf Muurat, Muftiul cultului musulman din România. Mulţi dintre ei nu au mai avut loc în moschee şi s-au rugat afară. Aşa cum cere tradiţia, doar bărbaţii au venit la rugăciune.
La ieşire, darnicia unora s-a văzut încă de pe treptele clădirii. Înconjuraţi de femei şi copii de condiţie modestă unii au împărţit pachete, alţii le-au dat bani. Bătrânii au mers apoi la cimitir ca să-şi onoreze morţii din neam după care fiecare a plecat acasă să sacrifice Kurbanul.
Cei mai în vârstă îşi aduc aminte vechile obiceiuri. În faţa Geamiei, un tătar trecut de 70 ani acceptă să-i fie pupată mâna de cei mai tineri ca el, apoi zăboveşte puţin pentru a ne spune ce se întâmplă după slujba. Recunoaşte că nu vorbeşte prea bine limba română, "Eu ştiu tătăreşte numai. Ce să vă spun? Acasă? Săruta soţia mâna, dacă am nepoţii acasă, nepoţele, fraţii mai mici îmi sărută mâna. După aia ne ne schimbăm, bem o cafea, mâncăm şuberek-ul rămas de aseară şi pe urmă ne apucăm să tăiem Kurbanul. Citim: Allah Akbar şi pe urmă tăiem, punem la cintil, lăsăm să zvânte puţin şi îl împ
