Raportul anual privind progresele democratice şi respectarea drepturilor fundamentale este aşteptat cu încordare în Turcia. De el depinde continuarea negocierilor de aderare la UE. Totuşi, ţara a devenit eurosceptică.

În 2013 s-a produs o răcire considerabilă a relaţiilor dintre Turcia şi UE. Mai ales intervenţia brutală a poliţiei împotriva protestatarilor din Istanbul, nemulţumiţi de proiectata transformare a Parcului Gazi, a produs iritare la Bruxelles. Comisia Europeană intenţiona să deschidă deja din iulie negocierile legate de capitolul 22 privind "politicile regionale şi coordonarea instrumentelor de structură politică", dar Olanda şi Germania s-au opus tocmai din cauza felului în care guvernul turc a reacţionat la demonstraţii. În plus, controversat rămâne felul în care Ankara interpretează conceptul de libertate a presei. Preşedintele delegaţiei UE pentru Turcia, Maurice Ripert, vorbeşte de existenţa unor neajunsuri la acest capitol. De aceea, el se aşteaptă ca raportul Comisiei, ce va fi publicat pe 16.10, să se refere şi la tentativele politicienilor de a intimida presa, precum şi la atotprezenta autocenzură. Diplomatul francez vorbeşte de asemenea despre o "situaţie mediocră" în privinţa respectării drepturilor omului. Totuşi, Turcia nu este doar criticată la Bruxelles. Săptămâna trecută UE s-a arătat satisfăcută de noul "pachet democratic" adoptat de Ankara şi a elogiat reformele premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Pachetul, calificat drept progres de comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, conferă între altele mai multe drepturi minorităţilor. Turcia este începând din 2005 candidat oficial la integrarea în UE. Cu toate acestea, interesul pentru Europa se estompează în societatea turcească. Potrivit unui sondaj recent, mai puţin de 50 la sută din turci sunt pentru aderarea la UE. În 2004, trei din patru turci se decla