Din lipsă de fonduri, chiar şi licitaţiile pentru noi proiecte de infrastructură sunt amânate. O bună parte din creşterea economică este retezată.
Licitaţii amânate pentru construcţia de autostrăzi pe bani europeni, contracte reziliate pe bandă rulantă, concesiuni al căror termen de depunere a ofertelor a fost decalat – astfel arată, pe scurt, „tabloul“ infrastructurii rutiere din România în acest an. Dacă în anii anteriori autorităţile anunţau întârzierea inaugurării unor autostrăzi pe măsură ce lucrările înaintau într-un ritm lent, în prezent nici nu se mai ajunge la stadiul în care lucrările încep şi deja procedurile de atribuire sunt decalate. Cu alte cuvinte, construcţia unei noi autostrăzi în România este amânată încă dinainte de a începe efectiv.
„Ne-am obişnuit cu situaţia aceasta, nu mai e nicio surpriză pentru nimeni (faptul că nu se încep noi şantiere de autostrăzi – n.red.). Începem să ne obişnuim cu involuţia şi degradarea infrastructurii rutiere din România. Dacă nici măcar o centură inaugurată recent, cum e cea a Caransebeşului, nu poate fi circulată pentru că s-a surpat, ce alte pretenţii să mai avem?“, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi. Şoseaua de centură a Caransebeşului a fost inaugurată în 2011, însă a fost închisă ulterior pe fondul surpării taluzurilor şi a carosabilului, potrivit presei locale.
În acest context, sectorul construcţiilor, care ar putea da un suflu nou economiei, se află în letargie şi trăieşte doar din lucrările contractate în anii anteriori, dar care încet-încet vor fi finalizate. Un euro investiţie publică contribuie la formarea Produsului Intern Brut cu 0,5 eurocenţi, potrivit estimărilor unor specialişti din finanţe, astfel că investiţii masive în sectorul de infrastructură de transport ar putea avea o contribuţie decisivă la creşterea economică a României. Spre exemplu, inves
