Foştii proprietari de instalaţii de extracţie a aurului din zona Munţilor Apuseni (şteampuri) sau moştenitori ai acestora au demarat după Revoluţie zeci de procese împotriva Băncii Naţionale a României în scopul de a-şi recupera contravaloarea auruluii confiscat de statul comunist. Puţini sunt cei care au câştigat o cantitate mai mare sau mai mica de aur. Urmaşii unui fost miner din Roşia Montană au obţinut doar 151 de grame de aur.

Urmaşii lui Iosif Jurca un fost asociat la Mina „Ferdinand” din Roşia Montană, au cerut, în instanţă, statului român să le achite contravaloarea aurului confiscat abuziv de comunişti după naţionalizarea din 1948. Au revendicat contravaloarea a 300 kilograme de aur. Dosarul s-a judecat la Judecătoria Alba Iulia şi Curtea de Apel, instanţe care au stabilit în 2008 că moştenitorii au dreptul la echivalentul în lei a 151 grame de aur.

Posesorii de şteampuri – instalaţii pentru zdrobirea şi mărunţirea rocii de minereu aurifer – din Munţii Apuseni se asociau, pe baza aşa-numitelor cuxe (participaţiuni, acţiuni) şi primeau în concesiune de la statul român zăcăminte de minereu aurifer spre exploatare. Metalul galben era preluat apoi de către stat, prin intermediul băncilor.

Moştenitorii foştilor proprietari de şteampuri din Munţii Apuseni au încercat, imediat după Revoluţie, să obţină despăgubiri de la statul român, invocând legile retrocedării bunurilor confiscate de comunişti. Nu au avut, însă, câştig de cauză. Instanţele de judecată au constatat că nu există nicio probă că astfel de instalaţii ar fi fost confiscate sau casate de cineva. În privinţa te¬re¬nurilor pe care se aflau vetrele de şteamp, acestea au rămas în pro¬prietatea moţilor şi după naţionalizare, întrucât zona respectivă nu a fost cooperativizată niciodată. Unii nu s-au dat bătuţi şi au cerut re¬tro¬cedarea de către stat a aurului şi a argintului