Criza politica declansata in SUA cu doua saptamani in urma s-a prelungit mai mult decat era de asteptat. Astazi, 17 octombrie, toti ochii au fost indreptati spre America, acolo unde un blocaj politic risca sa duca statul federal in incapacitate de plata, tragand dupa el intreaga economie mondiala. Secretarul Trezoreriei avertizase Congresul american cu privire la riscul de a ramane fara bani, in conditiile in care masurile luate anterior de ridicare a plafonului de datorie expirau pe 17 octombrie. Un esec risca intrarea SUA in faliment, cu efecte catastrofale. Nu e prima data cand ridicarea plafonului pe datorie a SUA a creat probleme, insa acum contextul era extrem de delicat, iar consecintele ar fi putut fi mai grave chiar decat cele determinate de criza din 2008. Votul favorabil al alesilor americani a rezolvat insa doua probleme in acelasi timp: plafonul datoriei a fost ridicat, urmand ca in curand sa fie adoptata si legea finantelor ce a adus America in somaj partial incepand cu 1 octombrie (efectul Obamacare). Era de asteptat sa se intample asta. In cazul unui default, problema americana devenea problema noastra, a tuturor, iar SUA nu avea cum sa permita asta doar pentru ca liderii politici nu au cazut de acord. Efectul imediat ar fi putut fi intrarea intr-o noua recesiune cu consecinte puternice pentru intreaga economie mondiala. Un default al Statelor Unite ar fi aruncat practic in haos bursele, ar fi blocat pietele monetare, dolarul s-ar fi prabusit, dobanzile ar fi crescut semnificativ, ar fi scazut rolul dolarului ca moneda de rezerva internationala, etc. Pe scurt, un scenariu apocaliptic. Nu intamplator studii realizate recent de economistii Fondului Monetar International au confirmat ca o noua criza in America ar duce automat la declansarea unei noi recesiuni mondiale. Si totusi, problema SUA e una structurala. Faptul ca au evitat falimentul nu i