Explozii în subteran şi maşini care provoacă mici cutremure. Deşi sună rău, metodele prin care specialiştii caută petrol şi gaze în România se folosesc de zeci de ani. Dacă sunt corect făcute, nu reprezintă niciun pericol, spun specialiştii. Aceleaşi tehnici le utilizează şi americanii de la Chevron care desenează harta subsolului din Constanţa şi Vaslui. După ce au făcut radiografia solului în apropiere de Pungeşti, americanii de la Chevron şi-au mutat toate utilajele în Dobrogea, unde au concesionate trei perimetre. Aici, utilajele întinse pe 1.100 de kilometri vor face harta subsolului.

Aparatele înfipte în pământ captează unda seismică produsă de explozii sau de mașinile uriașe.

„Greutatea maşinii este în jur de 22 de tone acesta este modelul franţuzesc, evaluat la jumătate de milioan de euro”, a explicat Romel Blindu, tehnician.

Scopul este realizarea unei hărţi detaliate a structurii subsolului. În câteva luni de prelucrare digitală a datelor americanii de la Chevron vor afla dacă găsesc gaze de şist în Dobrogea. Abia apoi vor instala sonde cu ajutorul cărora vor afla şi volumul zăcământului de gaze.

„Această primă fază, cea de explorare, va dura aproximativ cinci ani. După ce vom trece la faza următoare, cea de producţie sau de exploatare, aceea va dura 25 până la 30 de ani”, a explicat Thomas Holst, director general Chevron Romania.

Petroliştii spun că fracturarea hidraulică va fi folosită abia când se va începe extragerea gazelor. Şi nici atunci nu ar avea de ce să se teamă oamenii. Exploatarea gazelor de şist poate duce la poluarea pânzei freatice şi la apariţia în zonă a unor microseisme numai în cazul unor accidente sau a unor situaţii excepţionale, spun specialiştii. Dacă operaţiunile se fac ca la carte, riscurile sunt minime.

„Se teme toată lumea este că se infestează apa. Ea nu se poate infesta cu lichidul care