În ciuda promisiunilor, legate de resuscitarea învăţământului profesional din Timiş, acesta rămâne plafonat la un nivel destul de redus. Deocamdată, este greu de spus dacă vor fi suplimentate cele 18 clase de învăţământ profesional existente la nivelul judeţului. Conform unor surse din sistemul educaţional, deşi există cerere de muncitori calificaţi din partea patronatelor, extrem de puţine companii private, mari angajatoare, se implică sau acordă bani sau stadii de practică în sprijinirea învăţământului profesional.
Suplimentarea claselor profesionale, sub semnul întrebării
Deşi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş se declară convinşi de faptul că piaţa muncii solicită meseriaşi calificaţi, pregătiţi de învăţământul profesional, este greu de prognozat în momentul de faţă dacă formele de învăţământ de acest fel vor fi suplimentate la nivelul judeţului, totul depinzând de decizia sau acordul autorităţilor de la Bucureşti. În prezent, în judeţ sunt numai 18 clase de învăţământ profesional, în care învaţă puţin peste 500 de tineri. Este vorba despre şapte clase de mecanică, câte trei de construcţii, respectiv turism şi alimentaţie, două pe domeniul electric şi câte una de electromecanică, industrie alimentară şi pielărie.
„Clasele profesionale sunt din ce în mai căutate, pentru că piaţa muncii cere meseriaşi pe care, deocamdată, nu îi are. Ministerul Educaţiei spune că va fi modificată prevederea legislativă care îi aduce pe copii în şcoala profesională abia după clasa a IX-a. În Timiş, cele mai căutate profiluri sunt cele de mecanică, pentru că nu mai avem meseriaşi. Nu trebuie să ne mire faptul că tinerii se orientează spre mecanică sau construcţii, asta se cere pe piaţa muncii acum”,declară inspectorul şcolar general Cornel Petroman.
În Timiş a existat în acest an şcolar şi o propunere de înfiin