Încet, dar sigur, Victor Ponta devine premierul român care deține un record cu adevărat haios. Nu, nu mă refer la numărul său de ordonanțe (de urgență) viteză care îl face pe Emil Boc să pară mic; la figurat. Mă gândesc mai degrabă la numărul de porecle pe care Ponta le-a adunat în desagă într-un an și ceva în care s-a jucat de-a politica la cel mai înalt nivel: Xeroxilă, Copy-lot, Pinocchio, prim-bipolarul țării. În ultimul timp însă, mie mi se pare că domnul Ponta a început să semene mai mult cu două personaje: unul din folclorul internaționala (Mr. Bean) iar celălalt din al nostru (Gigi Becali). Mr. Bean o întoarce ca la Pungești Îl mai țineți minte pe Mr. Bean, nu? Cum intra el, ca un nătăfleț, tot timpul în bucluc, după ce și-o făcea, cum spunem noi românii, cu mâna lui. Totuși, tot timpul când era în situații de acest gen, Bean reușea să rămână simpatic. Mr. Bean al nostru de la Guvern are și el talentul de a intra în bucluc, dar, la sfârșitul zilei, când tragem linie, parcă nu e chiar la fel de simpatic. Adică râzi de el, dar parcă nu e râsul tău. Ce a făcut Ponta și întreg PSD-ul pe tema gazelor de șist e o veritabilă întoarcere ca la Ploiești. Pardon, ca la Pungești. Anul trecut, pe vremea “odioasei dictaturi” a lui Băsescu și MRU, Victor Ponta urla peste tot pe tema pericolului gazelor de șist. Iar oamenii lui din teritoriu, cum e senatorul Adrian Solomon (îl mai știți, cel care l-a făcut mândru pe Che Guevara după ce l-a amenințat pe MRU că pune guerrilele marxiste după el) le-au împuiat capetele celor din Pungești sau Bârlad că gazele de șist sunt Satana și au sprijinit o groază de ONG-uri să le pună fel de fel de filme “educative” precum Gasland. Efectul? Mii de oameni au ieșit să protesteze și, în urma unei moțiuni pe tema gazelor, MRU a fost trântit în Parlament. Ponta ajunge în sfârșit premier, promite moratoriu pe tema fracturării, dar la un an dista