Ştefaniştii s-au gândit că pentru Balul Bobocilor a venit vremea să abordeze o temă legată de „personajul emblematic” care a dat numele colegiului – Ştefan cel Mare şi au ales-o pentru ediţia din acest an.

Ei aveau nevoie de un decor adecvat pentru a ne da iluzia că ne-am întors în timp în epoca medievală, astfel că l-au adus în scenă, construit din carton, pânză şi vopsea, pentru a reda piatra veche a zidului de cetate care mărginea sala tronului. Bufoni, lupte medievale, caftane, rochii tăiate sub bust şi mâneci bufante, muzică medievală, teatru, dans şi mult umor „gros”, toate astea au fost din plin pe scenă, farmecul medieval fiind asezonat cu „picături” din tehnologia secolului 21, proiecţiile de pe un ecran aflat în stânga scenei ţinând legătura cu realitatea zilelor noastre.

Elevii de la „Ştefan cel Mare” aveau nevoie şi de un subiect fierbinte în orice epocă: găsirea unei neveste. Astfel că gazdele balului, costumate cum se cuvine epocii respective, Maria, Teodora, Alexandru şi Ciprian, au anunţat, de la început, că „Ştefan caută nevastă pentru fiul său Petru”.

Pretendentele la mâna lui Petru – 9 frumoase înveşmântate în rochii create în stil medieval, au păşit în scenă fiind decise să treacă cu brio prin probele care aveau să le încerce talentele.

Proba de aptitudini a dat prilejul fetelor să-şi etaleze talentele, fiecare după posibilităţi, prin cântec, dans, monologuri, majoritatea preferând dansul, pe care l-au abordat de la ritmul de vals până la latino.

Proba de spontaneitate le-a dat cel mai mult de „furcă” concurentelor la mâna feciorului de voievod, adică la titlul de „Miss”, ele trebuind să improvizeze conform cerinţelor scrise în biletele pe care le-au tras la sorţi: să demonstreze că se pot descurca cu două găleţi, să mimeze diferite stări emoţionale, să pronunţe pe litere cuvintele care au dat numele colegiului,