Românii îndatoraţi la bănci, cu venituri nete sub media pe economie, continuă să reprezinte cea mai riscantă categorie pentru sectorul bancar, cumulând circa 70% din volumul creditelor neperformante (cu restanţe mai mari de 90 de zile), atât în cazul creditelor imobiliare, cât şi pentru creditele de consum. Trecerea în starea de neperformanţă a fost cauzată de scăderea veniturilor, proces care s-a accentuat după declanşarea crizei financiare.
Potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare, lansat de Banca Naţională a României în această săptămână, veniturile debitorilor neperformanţi s-au redus mai puternic în anul 2012 faţă de momentul declanşării crizei financiare, comparativ cu cele ale debitorilor performanţi, care s-au menţinut relativ stabile. Practic, în cazul creditelor de consum, debitorii ale căror credite de consum au devenit neperformante au înregistrat, anul trecut, o scădere a veniturilor de peste 15%, în timp veniturile cu împrumuturi imobiliare devenite neperformante au suferit o corecţie de peste 10 %.
Raportul notează că românii cu venituri reduse au o pondere relativ importantă în portofoliul băncilor şi, în plus, prezintă şi cel mai ridicat grad de îndatorare. Conform datelor BNR, debitorii cu un salariu mai mic de 700 de lei au datorii la bănci care totalizează, în medie, 62% din venit. Cei cu un salariu cuprins între 700 şi 1500 de lei au un grad mediu de îndatorare de 35%, iar debitorii cu un salariu de 1.500-2.500 de lei datoreză instituţiilor de credit 30% din venit.
Banca Naţională avertizează că îndatorarea ipotecară este cea mai sensibilă la o creştere a ratei dobânzii, în special la nivelul debitorilor cu venituri reduse. Gradul de îndatorare poate creşte şi cu 11,4 puncte procentuale pentru debitorii cu venitul net inferior salariului minim pe economie în condiţiile majorării ratei dobânzii aferente euro
