Greu, foarte greu, după foarte mulţi ani, românii şi-au dat seamă că au drepturi şi merită, chiar trebuie să lupte pentru ele, chiar cu riscuri sau cu anumite jerte. Începând din 2012 românii au învăţat să protesteze pentru drepturile lor naţionale, ecologice şi politice: din ianuarie 2012, când au ieşit împotriva unui regim bolnav, abuziv, corupt, mincinos, până în octombrie 2013, când au dat aprige lupte contra unor capitalişti care promit îmbogăţirea chevronilor prin exploatarea gazelor de şist.
În lipsă de idei şi soluţii, liberalii l-au numit la şefia Ministerului Economiei pe Andrei Gerea, chemat ca un izbăvitor să soluţioneze marile probleme din bolnava economie românească: privatizări ratate, subvenţii şi falimente inevitabile, eşecuri pe toate planurile de dezvoltare ale Ministerului…
Într-o perioadă când anumite state foarte dezvoltate economic (statele nordice şi marii producători de petrol) îşi exploatează singure resursele naturale, limitând sau refuzând „ajutorul” extern, avem exemplul nefericit al unei Românii care pare incapabilă să exploateze şi să se dezvolte folosindu-şi resursele naturale, minerale, geografice, turistice etc.
Într-o perioadă în care lumea întreagă sărăceşte în resurse naturale, România îşi înstrăinează aproape gratis toate resursele naturale care îi puteau garanta independenţa economică, energetică, financiară ş.a.m.d.
Lipsiţi de inteligenţă, de tact, dar şi de iubire pentru propria naţiune, liderii politici (de ieri, de azi, de mâine) vor să amaneteze viitorul acestei naţiuni, vânzând pe nimica resurse, posibilităţi şi un destin istoric, economic, strategic.
Având bogate resurse naturale, dar şi un capital uman important, România a ajuns la coada Europei… şi aceasta datorită unor administratori incompetenţi, corupţi, care şi-au urmărit doar propriile interese, care au falimentat Statul, îmbogăţi