Pentru o economie aflată în moarte clinică, Grecia pare, încă, destul de vie. Conform ultimelor ştiri din presa europeană, bugetul a înregistrat, în primele nouă luni ale anului, un excedent de 2,62 miliarde de euro.

Bineînţeles că este vorba de excedentul primar, adică cel calculat fără a se lua în considerare plata dobânzilor către creditori, iar rezultatul se datorează aproape exclusiv scăderii cheltuielilor.

Cotidianul Kathimerini scrie despre "îngrămădirea" contribuabililor la ghişee pentru plata impozitului pe venit în septembrie 2013, deşi ţinta de venit a guvernului a fost ratată cu circa 500 de milioane de euro. Articolul din Kathimerini aduce şi o clarificare privind adevărata dimensiune a excedentului primar. Nu au fost aproape trei miliarde, ci doar 1,1 miliarde de euro, restul fiind profitul returnat Atenei de către Banca Centrală Europeană, profit obţinut ca urmare a aprecierii valorii obligaţiunilor Greciei din portofoliul BCE.

Datele de la Elstat (n.a. Biroul de Statistică al Greciei) arată, însă, o situaţie radical diferită. În raportul privind conturile sectoarelor nefinanciare din T2 2013, veniturile disponibile ale gospodăriilor au scăzut cu o rată anuală de 9,3% (vezi graficul 1), de la 33,2 miliarde de euro la 30,1 miliarde, după un declin de 7,4% în trimestrul precedent.

Acesta este rezultatul unei scăderi anuale de 13,9% a salariilor şi a unei scăderi de 12,4% a veniturilor gospodăriilor din asigurările sociale.

Cheltuielile gospodăriilor au scăzut mult mai puţin, cu o rată anuală de 7,6%, de la 35,4 miliarde de euro, până la 32,7 miliarde. În aceste condiţii, rata de economisire, definită ca raport între economii şi venitul brut disponibil, a fost de -8,7%, faţă de -6,7% în trimestrul precedent, adică populaţia este împinsă către împrumuturi pentru asigurarea subzistenţei.

Dar nimic nu se compară cu împru