Când vă aruncaţi ochii peste aceste rânduri, nişte oameni trecuţi de vârsta a doua iau la pas dalele vechi de peste cinci sute de ani ale străzilor florentine, trec prin faţă pe la Palazzo Vecchio, aruncă un ochi dincolo de podul de piatră peste Arno şi se aşază la una din sutele de cafenele din zonă. Mai ţii minte, Cami? Pe-aici am trecut şi atunci, parcă umbrelele erau aceleaşi…Da, Sorine, tu erai brunet şi creţ, aveai blugi evazaţi, cămaşă cambrată, pantofi lucioşi şi şosete albe. Tu, Roşule, erai roşcat şi pistruiat,că de-acolo îţi vine numele, ţi-era cam frică de Bertoni, dar ai jucat extraordinar contra lui. Şi ce ne-a scos atunci Silvică, zbura din bară în bară, speriat că ai noştri vroiau să-l aducă pe Duckadam, care încă era la UTA, nu ajunsese la Steaua. Da, şi Costică, fie-i ţărâna uşoară, ce semeţ era, şi ce poante făcea Zoli… Parcă ne-am luat atunci câte un video, ceva cafea….
Ei sunt. Mai mulţi componenţi ai Craiovei Maxima au plecat ieri la Firenze cu delegaţia Pandurilor. La 31 de ani de când au eliminat Fiorentina lui Passarella, Cîrţu, Cămătaru şi ceilalţi au prilejul de a revedea locurile unde au triumfat în tinereţe. Oameni intraţi în a doua jumătate a vieţii, oameni cu destui bani ca să poată vizita Italia, Florenţa şi toată lumea pe propria lor cheltuială, au privilegiul de a merge acolo ÎMPREUNĂ. E un gen de turism acela cu nevasta şi alt gen acela cu coechipierii de odinioară. Pe Irimescu nu-l mai vezi cu burtă, ci sprinten ca atunci, Cămătaru, deşi a albit de tot, îţi apare tot chipeş, ca în anii în care lua apărările târăş, oprindu-se în poarta adversă.
Probabil că se vor găsi moralişti nechemaţi care să spună că e o fanfaronadă, o risipă financiară a unui club etatizat, aflat sub lupa procurorilor. Când poliţiştii cară carnea de cerb şi de iepure din frigiderul lui Condescu, uite de ce le arde lor, să plimbe nişte bă
