Pentru a doua oară în patru luni, premierul Victor Ponta afirmă, în faţa oamenilor de afaceri străini, că el se află în fruntea unui Guvern pro-business, „angajat (...) în asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii pentru toţi investitorii, pentru că aceasta este cheia pentru toate companiile”. Prima dată, în iunie, s-a exprimat în „inima” capitalismului şi puterii financiare europene, Deutsche Bank, iar în octombrie şi-a recitat declaraţia în faţa businessman-ilor americani. Nu ştim ce l-a animat pe primul ministru să se lanseze în asemenea afirmaţii, dar este clar că a jignit profund nu numai inteligenţa auditoriului străin, dar chiar şi pe cea a oamenilor de afaceri români care i-au citit prin presă elucubraţiile.
Victor Ponta conduce un guvern care s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin multe decizii sau luări de poziţie. Dar, fără excepţie, toate au avut drept numitor comun mai degrabă comportamente anti-business decât atitudini pro-business.
Cel mai recent exemplu este chiar Codul insolvenţei, care conţine măsuri ce îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat, destabilizează mediul de afaceri şi determină intrarea în faliment a zeci de societăţi care, deşi ar avea şanse de redresare, nu se vor putea reorganiza doar într-un an. În consecinţă, va creşte şi şomajul, şi povara asupra economiei româneşti. Practic, în loc de reindustrializare privată şi un mediu de afaceri asanat, România este aruncată într-o dezindustrializare accelerată. Nu a uitat însă de introducerea unor articole “speciale” îndreptate împotriva presei.
Alte măsuri anti-business a fost şi cele legate de impozitul forfetar sau de plata TVA la încasare.
Tot împotriva mediului de afaceri a fost şi adoptarea, în primăvară, a Ordonanţei de Urgenţă privind timbrul de mediu. Ştie Victor Ponta că, din această cauză, piaţa finanţărilor pri