Personalitate emblematică a Călăraşiului pe care l-a condus cu mână de „fier” timp de trei mandate, Eugen Cialîc şi-a câştigat renumele de a fi transformat oraşul, în anii interbelici, în capitala culturală a sud-estului României. Avocat, scriitor, jurnalist de marcă, Eugen Cialîc a fost înainte de toate un familist convins.

Şi-a iubit soţia cu patimă şi au reuşit să treacă împreună peste cele mai grele momente din viaţa lor, inclusiv detenţia fostului primar în lagărul de Caracal. Liniştea şi dragostea din familie i-au dat întotdeauna puterea să meargă mai departe. Nu s-a lăsat niciodată învins, deoarece în sânul familiei găsea resursele pentru a o lua de la capăt în fiecare zi. Era o personalitate puternică, iar energia sa era alimentată de soţie şi de unica lor fiică", spun cei ceare l-au cunoscut.

Greutăţile vieţii

Nici conficarea casei din Călăraşi în anul 1945, cunoscută drept Capşa Bărăganului, nu i-a despărţit. Aici a locuit alături de soţia şi de unica sa fiică, Rodica Getta Constantinescu Cialîc, până la ultima sa arestare. Calvarul abia atunci urma să înceapă. Familia s-a refugiat atunci la Bucureşti. „Timp de aproximativ 20 de ani, familia Cialîc s-a judecat cu statul român pentru a recâştiga locuinţa din care fusese alungată. Au obţinut-o şi la 15 februarie 1972 Eugen Cialîc a venit şi a vândut-o. Este ultima dată când a fost la Călăraşi“, a precizat Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Călăraşi.

Prin casa primarului „cultural“, aşa cum a fost denumit Eugen Cialîc, a trecut o pleiadă întreagă de personalităţi marcante ale României: Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Constantin Argetoianu, Panait Istrati, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Şerban Cioculescu, Eugen Lovinescu, Pamfil Şeicaru, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Octavian Goga. În casa fostului primar aveau loc seri culturale,