Instanţa supremă arată, în motivarea deciziei prin care a menţinut pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare în cazul fostului procuror Maximilian Bălăşescu, că doar prin detenţie se poate îndrepta atitudinea faţă de comiterea de infracţiuni şi reintegra acesta în societate.

Instanţa supremă a dat publicităţii, vineri, motivarea deciziei prin care a menţinut pedepsele date lui Bălăşescu şi persoanelor judecate alături de acesta.

"În consecinţă, activităţile desfăşurate de inculpatul Bălăşescu Maximilian Ion, după repartizarea dosarului 2/P/2011 în care Dobrescu era cercetat pentru complicitatea la înşelăciune în convenţii cu consecinţe deosebit de grave, de a pretinde, prin intermediul lui Ene Cristian Marian de la martorul denunţător Dobrescu Sebastian, suma de 50.000 euro şi de accepta, în mod direct, primirea sumei de 100.000 euro de la acelaşi martor denunţător la data de 31 ianuarie 2012, pentru a dispune o soluţie de netrimitere în judecată faţă de acesta din urmă, se circumscriu laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, intenţia inculpatului în comiterea faptei rezultând din modalitatea în care a acţionat pentru realizarea scopului propus - disjungerea cauzei, ridicare sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor martorului denunţător şi, în final, adoptarea unei soluţii favorabile denunţătorului", arată judecătorii, în documentul citat.

Magistraţii "apreciază că probele administrate în cauză dovedesc existenţa faptei şi vinovăţia lui Bălăşescu în comiterea ei, astfel că nu se poate dispune achitarea sa, întemeiat pe pe motiv că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, cum s-a solicitat în susţinerea recursului".

Instanţa a respins critica lui Bălăşescu privind greşita individualizare judiciară a pedepsei şi notează că "individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai im