Reprezentanţii societăţii civile din Consiliul Economic şi Social sunt ignoraţi de premierul care i-a numit în acest organism, deşi potrivit legii ar trebui consultaţi obligatoriu asupra proiectelor iniţiate de guvern şi asupra propunerilor legislative ale parlamentarilor.

Premierul Victor Ponta a semnat în acest an legea 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (CES). Acest Consiliu ar trebui să deţină un rol foarte important urmând “să fie consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor”. De asemenea, Consiliul se poate autosesiza propunând legi şi măsuri. CES urmează să acopere, potrivit legii, principalele domenii de specialitate: economie, educaţie, protecţia consumatorului, profesii liberale, sănătate, industrie etc. Altfel zis, cabinetul Ponta nu poate face nici o mişcare fără să se consulte cu acest Consiliu.

Pe hârtie totul e perfect

Teoretic, o iniţiativă excelentă în contextul în care normele şi legile executivului ar urma să fie analizate, supervizate şi în final “avizate în mod obligatoriu” de un Consiliul format din specialişti. Consiliul este format din 45 de membri (o treime aparţinând patronatelor, alta din confederaţiile sindicale, iar ultimii 15 membri sunt numiţi direct de premier din rândul societăţii civile).

Premierul şi-a onorat această sarcină şi i-a numit discreţionar pe membri societăţii civile din CES la 1 august. Am cerut guvernului să ne explice pe ce criterii au fost numiţi membri societăţii civile în CES, dar executivul a preferat să ne ignore (prima cerere oficială a fost transmisă prin email pe 6 septembrie). Un răspuns ar fi fost obligatoriu chiar şi numai din perspective faptului că fiecare membru al CES este plătit cu bani de la bugetul de stat - “pentru activitatea desfăşurată, m