Sub un titlu atât de atractiv pentru tineri, “Cartea ca o poveste de dragoste”, profesorul Leonard Rotaru îşi publică o parte dintre articolele sale, împrăştiate prin diferite publicaţii de-a lungul timpului, la editura ieşeană “Tipo Moldova”, 2013, cu un cuvânt înainte de Adrian Alui Gheorghe. “Obsesia cărţii o reprezintă – cum subliniază şi în paginile de început Adrian Alui Gheorghe – ideea de model, rolul civilizator al modelului”. Aflăm din primele pagini că autorul însuşi s-a născut şi format într-o casă la umbra unor modele autentice, şi acest lucru încă din primele texte din carte (“Rădăcina”, “Casa părintească”, “Despre modelele umane”), pagini ce conţin duioase amintiri dar şi rodul unor cercetări privind arborele genealogic al familiei sale. Şi fiindcă aminteam de modelele din propria familie, autorul acordă un spaţiu mai generos textelor care amintesc de unul din Rotarii familiei sale, cunoscutul critic literar Ion Rotaru, cel care a lăsat în urma sa o carte de căpătâi pentru istoricii şi criticii literari români, acea “O istorie a literaturii române”, carte în şase volume, rodul muncii de o viaţă a cărturarului care ne-a părăsit nu cu mult timp în urmă. Cartea lui Leonard Rotaru cuprinde – cum se putea altfel, fiind scrisă de un profesor de limba şi literatura română? – câteva articole care dacă nu elucidează întrutotul, amintesc sau chiar ne lămuresc pe noi, cei mai puţin pregătiţi în domeniul filologiei, cu sensurile unor cuvinte, rădăcinilor acestora (Din lumea cuvintelor, Despre cuminţenia limbii române), dar şi despre receptarea unor mari autori români de poezie precum Eminescu sau Nichita Stănescu (Profesorul de limba română şi poezia). “Cuvintele au o lume a lor. Ca a oamenilor. Au viaţă – scrie autorul – mai scurtă, mai lungă, trăită mai lent sau pe fugă. În lumea cuvintelor există natalitate dar şi mortalitate. Unele sunt plăpânde, uşor suferind