Deveselu s-a însufleţit de când americanii au pus oficial piatra de temelie la "facilitatea" pentru scutul antirachetă. Doar doi kilometri separă mica comunitate uitată de timp de zona scutului, de unde localnicii trag speranţa că le va veni ceva bunăstare. Doi kilometri între lumi paralele.
Până la "debarcarea" americană, comuna Deveselu (alcătuită din satele Deveselu, Comânca şi un cartier de blocuri al Ministerului Apărării) era "a nimănui, uitată de timp", spune Ion Aliman, comandant de navă până anul trecut, când a "tras" pe uscat şi a fost ales primar. "A nimănui", dar cu istorie militară, pentru că în 1953 aici a fost construită o bază de aviaţie, deci oamenii stiu "cu ce se mănâncă "problema" numită regim militar.
Primarul, copil al locului a crescut în vuietul avioanelor care decolau de pista construită cu piatră adusă de săteni cu carele din râul Olt. În curgerea timpului din locul "nimănui", începerea lucrărilor la scutul anti-rachetă este "eveniment istoric, de gradul zero", decretează primarul. Care aduce modernizare: utilităţi, şcoli şi grădiniţe înnoite pe banii americanilor.
De la buget, Primăria Deveselu a primit în acest an pentru infrastructură, prin Ministerul Dezvoltării, 1,9 milioane de lei pentru modernizarea drumurilor, 3,5 milioane de lei pentru alimentarea cu apă şi 4,7 milioane de lei pentru staţia de epurare şi pentru canalizare. Primăria este într-o fază avansată şi cu proiectul de gaze şi ca să finalizeze toate proiectele începute ar mai fi nevoie de 10 milioane de lei.
"Nu apuca Deveselu, indiferent de situaţie, să aibă apă, canal, într-un mod automat. În unele localităţi, lucrările de canalizare au început de mai bine de 10 ani şi s-a făcut doar un kilometru de canalizare. Este o oportunitate de care, practic, trebuie să ne folosim de ea şi întrebarea noastră trebuie să fie «Dar noi ce câştigăm?», afirmă Io
