Săptămâna aceasta discutăm cu directorul Festivalului Național de Teatru, criticul Alice Georgescu, care se află la final de mandat în această funcție. Citiți mai departe ca să aflați de ce este Caragiale inevitabil, la ce spectacole din festival să mergeți și care mai poate fi rolul criticului de teatru în era digitală.

Reporter: Parafrazând o mai veche întrebare, ce-ați făcut în ultimii trei ani, de când vă ocupați de Festivalul Național de Teatru?

Alice Georgescu: Două ediții și sunt pe cale să o fac și pe a treia. În societatea românească de astăzi, doar a face un lucru este o reușită. La noi, din păcate, te bucuri și dacă ieși din casă fără să se întâmple vreun accident domestic. Nu aceasta este definiția normalității, dar noi mai avem de mers până la normalitate.

Ce stă în spatele secțiunilor FNT 2013?

Mai întâi am văzut cât de multe spectacole am putut în timpul stagiunii, pe urmă mi-am făcut socoteala cam ce aș reține și, în funcție de asta, au apărut și secțiunile. „Teatrul de mâine“ conține spectacole realizate de creatorii tineri. „Actori în prim plan“ e motivată de fenomenul actorilor care-și iau soarta în mâni, semnificativ în teatrul românesc în ultimii ani. O secțiune care a rămas este „Focus“. Aici pot încăpea o varietate mare de lucruri, nu neapărat un creator. Poate fi vorba și de o trupă, o mișcare sau o tendință din arta spectacolului. „Legendele scenei“ nu este neapărat o secțiune propriu-zisă, pentru că are un singur membru, Andrei Șerban, cu „Troienele“, un spectacol care a făcut legendă în teatru.

De ce ați ales-o pe Mariana Mihuț ca personaj central la secțiunea „Focus“?

În primul rând, pentru că este o actriță mare și, în al doilea rând, pentru că această actriță mare a lucrat foarte mult în ultima vreme. Evident, există și alți actori mari în România, dar am vrut pe cineva foarte prezent în ult