Victor Ponta și liderul Partidului Socialist European, bulgarul cu studii la Moscova Serghei Stanișev

Nicio analiză asupra stângii europene nu poate privi actualul guvern al României. El conduce, cât se poate conștient de acest fapt și profitând de el, un stat dintr-o categorie specială, pe placul tuturor potentaților români: cea în care ”oamenii au trăit și vremuri mai grele, când stăteau la coadă și pentru hârtie igienică”.

Franța, Belgia, Danemarca, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Lituania, Croația, România și Bulgaria. Acestea sunt statele UE care au, teoretic cel puțin, guverne de stânga sau centru-stânga. Sunt mai puține de 15, atât cât ar cere un vot de majoritate calificată în Consiliul European. Nu dețin decât 119 voturi din totalul de minimum 260 necesare în Consiliu. Reprezintă 28,44% din populația UE, față de 62%, cât ar trebui pentru a avea trece o decizie prin vot de majoritate calificată. Mai mult, România și Bulgaria sunt spuse Mecanismului de Cooperare si Verificare, ceea ce le reduce marja de manevra în chestiunile esențiale pentru ceea ce înseamnă stânga europeană, iar demersurile actuale intreprinse, printer altii, de eurodeputatul Monica Macovei, ar dori și o simplificare a procedurii de suspendare a dreptului de vot in Consiliu. Aceasta pentru a nu mai vorbi despre diferențele immense între stânga franceză și cea daneza sau belgiană.

Situația de mai sus nu poate exista decât în teorie, atât timp cât alianțele se fac și se desfac la Bruxelles în funcție de interse naționale (sau de clan, în unele cazuri), necum după culoarea politică a guvernelor. Totuși, distribuția puterii între stânga și dreapta europeană nu face decât sa releve criza puternică a social-democrației pe continent, după ce, în urmă cu zece ani, stânga era forța dominantă.

Situația e chiar și mai fragilă decât pare. Guvernul de centru-stânga al Sloveniei se