Timişul devenise, în urmă cu şapte ani, judeţ-pilot pentru crescătorii de melci, fiind înfiinţate numeroase ferme de profil, mai ales că se vehiculau profituri de peste 10.000 de euro pe an. Dacă în 2007 erau, în Timiş, peste 20 de ferme de melci, acum, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură spun că nu mai există nici măcar una. Fără piaţă de desfacere, producătorii şi-au închis, unul după altul, fermele de melci. Cu toate acestea, mai mulţi ingineri agronomi susţin că afacerea are în continuare potenţial de profit. Dacă în Timiş, la apogeul afacerii se cumpărau melci cu un euro kilogramul, în Franţa, unde există cea mai mare fabrică de prelucrare, moluştele pot fi cumpărate cu patru euro kilogramul.
Finanţări europene, afaceri româneşti
“Afacerea melcul” a pornit promiţător în Timiş, mai ales că s-au oferit finanţări SAPARD pentru înfiinţare de ferme de acest gen. Producătorii timişeni au fost stimulaţi să încerce o astfel de afacere şi de promisiunile unor firme italiene care le-au promis contracte ferme de achiziţie pentru melcii “made in Timiş”, ce urmau să ia calea restaurantelor de lux din Peninsulă.
Investiţia minimă într-o astfel de afacere era de 10.000 de euro, în care era inclus şi un teren de cel puţin 2.000 - 2.500 de metri pătraţi. Cu teren românesc şi bani europeni obţinuţi prin SAPARD, mulţi crescători de melci au demarat cu mari speranţe această afacere, însă au revenit rapid cu picioarele pe pământ după ce iernile din 2006 şi 2007 le-au distrus aproape toată producţia. Specia crescută în fermele din Timiş – Helix Pomatia – s-a dovedit a nu fi profitabilă, din cauză că era foarte vulnerabilă la temperaturi scăzute. O parte din producătorii timişeni s-au reorientat spre un alt soi – Helix Aspersa, o specie mediteraneană mult mai rezistentă la secetă şi temperaturi scăzute.
Însă chiar dacă au
